Inchiriere vibrator beton

Inchiriere vibrator beton

Inchiriere pompe beton

Oferta inchiriere vibrator beton - 140 ron

 

Informatii utile despre vibrarea betonului

 

 

 

METODE DE VIBRARE A BETONULUI

1. VIBRAREA INTERNA (INTERIOARA)
Un vibrator de forma alungita (cunoscut sub denumirea de “lance” sau “bula”) este introdus in masa betonului. Acesta intra in contat direct cu masa betonului. Se utilizeaza pentru vibrarea stalpilor, peretilor, grinzilor, radierelor sau placilor de grosime mare.

2. VIBRAREA EXTERNA (EXTERIOARA)
Formele sau cofrajele in care este turnat betonul sunt vibrate cu ajutorul unor vibratoare electrice de cofrag, atasate pe exteriorul acestora. Se utilizeaza in general la vibrarea prefabricatelor (grinzi, dale, borduri, placi de gard, etc.)

3. VIBRAREA DE SUPRAFATA
O grinda vibranta sau o rigla vibranta care are atasat un mecanism de vibrare este pusa in contact cu suprafata care urmeaza a fi vibrata si apoi deplasata pe aceasta. Se utilizeaza la placi de pana la 30 m si la pardoseli industriale.

 

DE CE ESTE IMPORTANTA VIBRAREA BETONULUI?

Compactarea betonului dupa turnare se va efectua utilizand proceduri corespunzatoare, depinzand de consistenta mixturii, in scopul eliminarii golurilor si obtinerii unei mase de beton omogena, fara segregarea componentelor.

Procesul de compactare trebuie continuat pana la aparitia la suprafata a pastei de ciment.

Aceasta se obtine prin vibrare cu ajutorul vibratoarelor pentru beton.

 

 

 

 

 

CE FACE VIBRATORUL DE BETON PENTRU A OBTINE O VIBRARE / COMPACTARE CORECTA A BETONULUI?

Betonul este o mixtura (amestec) de apa, agregate uscate (nisip si pietris) si praf de ciment.

Vibratorul de beton transmite in acesta masa oscilatii de inalta frecventa astfel incat frecarea interna intre particule este diminuata considerabil.

Se mareste astfel fluiditatea, mixtura ajungand local la consistenta unui fluid, facand astfel posibila patrunderea acesteia in colturi sau in alte locuri cu acces dificil.

In timpul acestui proces, aerul continut in masa de beton se ridica la suprafata sub forma de bule.
In general, betonul contine gaze in proportie de aproximativ 1% din volumul sau.

Aceste gaze sunt partial produse de reactiile chimice dintre componentele betonului si partial de aerul captat in masa betonului in procesul de amestecare a componentelor acestuia.

Masa de beton se transforma in cursul vibrarii din eterogena si poroasa in omogena si compacta.
Prin intermediul vibrarii este deci posibil sa evitam eterogenitatea, in acest fel asigurand ca mortarul umple complet cavitatile dintre nisip si pietris.

O proportie excesiva de apa si aer in mixtura betonului conduce la o rezistenta scazuta a acestuia dupa intarire!
Prin intermediul vibrarii se obtine o mixtura omogena, continand proportia corecta de apa, aer si ciment, optimizandu-se astfel rezistenta betonului.

 

BETONUL TREBUIE COMPACTAT NUMAI  ATAT TIMP CAT ESTE LUCRABIL !

Odata betonul vibrat corespunzator, o sectiune prin acesta arata o dispunere egala si uniforma a nisipului si pietrisului in intreaga masa, fara goluri sau neuniformitati, rezultand o rezistenta ridicata a betonului dupa intarire.
Vibrarea corecta a betonului conduce de asemenea la o mai buna aderenta intre betonul turnat recent si straturile mai vechi de beton.

 

 

DE CE TREBUIE SA COMPACTAM BINE BETONUL?

Prin compactarea / vibrarea betonului turnat, obtinem:

      • cresterea rezistentelor

      • cresterea durabilitatii

 

 

 

 

 

CAT TIMP TREBUIE SA COMPACTAM BETONUL?

Durata compactarii / vibrarii betonului depinde de:

     • grosimea stratului de beton vibrat

     • consistenta betonului

     • tipul si performanta vibratorului


Semnele dupa care se recunoaste ca s-a terminat compactarea / vibrarea betonului sunt urmatoarele: 

     • betonul nu se mai taseaza

     • suprafata devine orizontala si usor lucioasa

     • inceteaza aparitia bulelor la suprafata betonului


Durata compactarii / vibrarii betonului poate fi cuprinsa intre 5 si 30 secunde!

 

 


CONCLUZII IN URMA VIBRARII BETONULUI

• Se elimina apa si aerul in exces, obtinandu-se un beton omogen si rezistent, fara porozitati

• Betonul fiind omogen, nu vor aparea fisuri in urma dilatarilor si contractarilor termice

• Se obtine umplerea completa a cofrajului, inclusiv a spatiilor inguste

• Se asigura patrunderea completa a pastei de mortar printre agregate (pietris, nisip)

• Rezulta o mai buna aderenta intre beton si armatura

• Se obtine o mai buna aderenta intre betonul turnat proaspat si straturile mai vechi de beton

• Creste gradul de impermeabilitate